"Zoom" (sau, "inaltare la cer")

Zoom (wikipedia). Lupa (wikipedia) . Microscopul (wikipedia)


Omul este atat de lipit cu nasul de vitrina incat uita ca, pentru a avea o buna (adecvata) vedere (perceptie)  asupra unui lucru trebuie i se te aseze la o distanta . . . corect relationata, de "subiectul analizat".
Ca sa-ti privesti "buricul" vreunuia dintre degete, constati ca . . . cu cat mai mult ti-l bagi in ochi,  cu atat mai putin intelegi, din ceea ce vezi.
Am incercat eu sa ofer un exemplu, punand sub lupa una din imaginile arhicunoscute (Gioconda), dar,
cum imaginea nu mi s-a "incarcat", banuiesc ca nu era voie sa ma ating de . . . imaginea acelei imagini.
Asa ca am apelat tot la o imagine . . . arhicunoscuta (mult mai . . . "arhicunoscuta" decat orice altceva pe Lume, pentru ca aici s-a inventat "mersul pe jos"), imagine pe care pot sa o "deformez" cum vreau (pentru simplul motiv ca . . . e a mea).

Ce e de vazut? Pai, intr-un caz avem de-a face cu o imagine pe care ne-am obisnuit a o socoti ca fiind "normala" (mai ales prin prisma faptului ca o mare majoritate dintre cei contemporani clipei "acum" nu au trait "inainte", cand transformarea "realitatii" in . . . poza, nu intra in "obisnuitul" cotidian).
Asa ca avem de-a face (aici) cu o imagine "normala", dar atat de normala incat uitam ca este "bidimensionala" si ca, doar, . . . ne sugereaza realitatea (ma rog,
cel putin, "realitatea noastra" . . . umana)

Am aplicat asupra ei "zoom"-ul maxim (800%) atat cat mi-a permis "tehnologia", si asa avem obtinuta aici (aproape), o analogie a ceea ce inseamna sa iti apropii prea mult "varful degetului" de "ochi" (sau intr-un altfel de ipostaza, "nasul" de "vitrina")



Un alt exemplu, care poate fi mult  mai relevant, este (sa zicem), "ceva (oaresce) scris".
Am luat eu o bucata dintr-o pagina a unei carti (pagina pe care, din intamplare, o aveam scanata) si 
am "prelucrat-o" (intr-atat) incat sa serveasca . . . scopului.
Avem aici o "mostra" a acestei . . . scanete pagini, o mostra pe care o numim (pentru ca asa "ne apare"), "normala"), i-am "aplicat" in primul caz, un . . . "zoom" minim (12,5%), aplicand in celalalt caz, pe cel maxim (800%). Asa ca avem . . . ca mai jos:

Eu zic ca aste trei imagini (ale unei aceleiasi "imagini") ne reaminteste ca, daca nu pastram o cuvenita . . . "proportionalitate a lucrurilor", ajungem sa nu intelegem din ele ceea ce sunt, ci, sa deformam.

Inainte vreme, era imposibil sa sugerezi cuiva lucrurile de asa natura incat acela, sa le si "vada" (unde "vada  =  sa-si reprezinte mental ), dar acum cand "tot omul" foloseste "Google Maps" si "se inalta" (care cum ii trece prin cap), de la Google Street View " si pana  . . . mai sus de Cer  (facand asta (fiecare), ca de forma mecanica (ca prin copiere unul de la altul), neanalogand intre "inaltarea la cer" ca metafora si "zoom", ca realitate, acum, chiar ca ar trebui sa-se scuture un pic capul, ca atunci cand esti buimac si cauti sa iesi din 
acea stare ("sa te trezesti", cum spune).

Trebuie sa ne dam seama ca . . . daca in fata noastra, avem (un lucru atat de mic) pagina unei carti si, ca 
prin mentinere la o distanta adecvata "intelegem pe ce lume traim" iar daca o apropiem prea mult de nas, vedem litere dar nu mai intelegem contextul (din care ele fac parte), eu zic ca nu e mare lucru sa intelegem 
ca . . . cartea asta care este "Viata" (infinita ca dimensiune, cel putin in raport cu "subiectul analizat": o pagina) nu numai ca "ne intra in ochi" (atat la propriu, cat si la figurat) dar are o dimensiune de prea multe
ori mai mare decat pagina (in acest caz, pagina "din carte") pentru a intelege noi ceva din ea, daca nu ne luam, mental (pentru ca fizic nu ai unde sa "iesi" din Viata (din Univers) ca sa-ti poti schimba locul "situarii tale in spatiu" de-o asa natura incat sa poti sa privesti lucrurile "ca din exterior") . . . si 
daca (cu "fizicul" ramanand "acolo unde esti")  nu-ti poti "teleporta" . . . "tu"-ul tau mental" la o distanta
(si intr-un unghi) care sa aiba. . directa proportionalitate cu "dimensiunea subiectului" (si subiectul in sine) de analizat, lucrul acela ori iti ramane "in afara spatiului (tau) vizual", dupa caz, "fizic" (pentru distantele 
si situatiile (sa nu-ti fie in "unghi mort") conforme cu "capacitatile noastre fizice, umane") sau, mental (atunci cand "subiectul de analizat" este situat ori "in unghi (tie) mort", ori la o distanta fizica care depaseste (atunci cand, tu esti "subiectul in discutie", capacitatea (ta) vizuala.

 

Incercari de detaliere (mult mai pe larg) asupra temei, gasesti (stimate lector), navigand . . . pe "aici"

Cate bordeie, atatea limbi

"Lumea" este constituita ("azi") de mai mult de 7 miliarde de "limbi", "limbi" grupate intr-un numar de aproximativ 6900 de "familii (nucleare) de limbi".
7 miliarde de "universuri", universuri care emit "mesaje", mesaje carora aceia care se intersecteaza cu vreunul din ele, le da propria traducere, propria interpretare, adaptandu-l fiecare, cu al sau "grad de cunoastere", la ale sale (proprii) necesitati.
Este ilogic sa ne izolam in "celule idiomatice" (indiferent "dimensiunea"), pentru ca am fi aterizat in vreunul (sau altul) "punct geografic" (sau . . . "buric") al planetei.
Sigur o sa fie mai respirabil in ziua cand, in loc ca cele peste 7 miliarde de "limbi" sa se grupeze in mai bine de 6900 de "celule" se va regasi intr-un singur spatiu, intr-o singura "familie idiomatica".
Chiar daca "intelegerea", "buna convietuire", nu se datoreaza doar "codului" in care emitem mesajul, "eroarea inerenta transmiterii" s-ar reduce considerabil.
Dar, si mai buna o sa fie acea zi cand, urmand indemnul lui "Cratilos", in loc da a ne deda la utilizarea "argumentului fortei" (insotit cu "vorba") ne vom deda, asemanator jucatorului de sah, mutarii piesei (in tacere) datorita "fortei argumentului" ("facere").

Soferul accidentului din Muntenegru era politist

Am scris si eu un mesaj la un articol din Romania libera asupra temei dar, probabil ca nu ma mai loghez eu bine, ca de destul de multa vreme mesajele mele nu mai reusesc sa gaseasca ... poarta de intrare. Mesajul meu zicea asa:


"Transportul tahografizat are un regim special, un regim pe care doar politia (in colaborare cu patronii din transport) il pot incalca. Si pontistica tara romana face parte dintre tarile care au batut europeana legislatie tahografista cu propriile ei cuvinte in dauna, in primul rand (clipa de clipa) a acelor angajati din transport carora "lumea" le spune din inertie, "soferi" dar carora legislatia specializata le-a rezervat (perfect motivat) denumirea de "lucratori mobili". Povesti ca ... unul din soferi facea de 20 de ani traseul (ce treaba are experienta unuia cu a celuilalt, ca nu este gripa ca sa se transmita), ca  tocmai vroiau sa-i dea concediu (si in "soferia industriala"  scot sefii foi de concediu in numele angajatilor lor oricand sefii doresc, fara ca angajatul sa vada concediu decat cel mult in forma, ca sa-si poata baga sefii banii in buzunare. Au sa matraseasca si magaria asta pentru ca ... asa e interesul. Pdl-eii sunt ignoranti asupra domeniului asta dar usl-ul ... e snob rau".

Daca n-as fi eu cel care de niste ani buni (cam de prin 2008) tot incerc sa strang dovezi spre a arata sclavagismul din "transportul rutier comercial", daca nu eu as fi cel ce administreaza poate mai mult de 10 pagini asupra temei (atat in romana cat si in spaniola) as avea dubii ca gresesc dar, cred ca acest accident este un prilej de a se scoate le iveala matrapazlacurile pe care potentatii (in ordinea data de ierarhia juridica) din transportul european ( cu "condimente" ... dupa gust, nationale) le fac, nu de azi de ieri ci de cand (relativ) nou formata Comunitate Europeana a incercat sa evite sclavagismul dar "ei" au intors legislatia tahografului impotriva telului lui insusi (cu ajutorul principalelor victime, ... soferii).
Iata aici o lista cu ... parte din paginile (sau/si blogurile) mele ... tematice:
- Obrero europeo del transporte ;
- Trabajador movil ; 
- Server european transport ;
- Partido europeo del piloto ;
- Lucrator mobil union;
- Lucratorul mobil;
- Tacografo & tacografero;

Legislatia domeniului asta este extrem de "gaunoasa". Este o legislatie obtinuta politic, in conditiile "abia nascutei" noi tari: Comunitatea Europeana.
Unii au incercat sa promoveze o legislatie care sa ajute "fair-play"-ul sa fie ... la el acasa. Altora, competitia ... fara respectarea regulei, le este "mediu favorabil".
Din pacate, din "conlucrarea" acestor doua curente a iesit o legislatie suficient de anemica, incat "hotilor" (intotdeauna mai ... "dedicati scopului propus"  decat "paznicii") le-a fost foarte usor sa prosteasca "norodul, gura-casca" si sa-i dea na-na "norodului" insusi, cu propia-i arma.
Politia stie bine pe unde sunt "gauri" in acest "gard" legislativ si ... nu era ea fraiera sa nu fure din oile ale caror paznic a fost pusa (ca lup) sa le pazeasca.

"Intreprindere de transport" desi suna a "intreprindere" este cu totul altceva. (si) Aceasta aparenta inseala al naibii nu doar "ignorantul (in materie)" ci ... tot ce misca, intr-o proportie covarsitoare.
"Lucrator mobil" nu poate ajunge nimeni decat doar daca este supus de catre o "intreprindere de transport" unei simbioze intre "permisul sau de conducere" si un "contract individual de munca".
Odata "simbiozat", subiectul intra intr-un "regim special" asemanator atat astronautilor in misiune cat si inrolatilor in ceea ce stim ca se numeste "legiunea straina".
In acest regim "subiectul" se afla in situatia de ... contorizat in fiecare clipa (trebuie sa dea socoteala de fiecare clipa). (Aparent tahograful este o "cutie neagra". In realitate aceasta "cutie neagra" a fost deturnata de la rolul ei de "cutie neagra" de catre proprietarii vehicolelor prin fortarea mainilor propriilor lor angajati).
Aceste "clipe" sunt impartite pe 4 - 5 "sectoare": In limbajul "lor" aceste "sectoare" sunt ... botezate asa: "conducere", "alte munci", "odihna" si "disponibilitate" (in realitate ar trebui sa fie doar doua: "conectat la tahograf" versus "desconectat de la tahograf"). Felul tendentios,  in care este interpretat tot noianul (fascicolul) de legi care se concentreaza asupre temei face ca angajatul (subiect in primul rand al "Dreptului laboral"
Trebuie sa "pontezi" in fiecare clipa (esti asemeni unui aparat conectat la priza). Nu poti aparea ca "deconectat 3 zile fara ca pentru asta intreprinderea sa nu-ti dea un justificant (un certificat special pe care trebuie sa inscrie "motivatia". In mod normal intreprinderea ori este vie (asigura in ritmicitate legala de lucru) ori este moarta (si atunci nu are decat sa se declare falimentara si sa se apuce de altceva).
Pentru "lup" insa este "floare la ureche" sa puna "mielul" cu botul pe labe si sa-l faca sa semneze certificatul indiferent motivatia pe care "lupul" doreste sa o treaca.
De obicei se scrie "concediu" iar dupa 28 de zile inscrisul asta are mai putina  valoare decat o hartie igienica deja folosita pe una din parti.
Are ... lupul destula vina dar mult mai vinovata este  ... Societatea (societatea in general) pentru ca ea este cea care ii  creaza "lup"-ului circumstantele necesare pentru ca lupul sa o pacaleasca chiar pe ea (pe Societate insasi) pentru ca Societatea fiind "a noastra", castigurile se strang la "ei" iar pagubele le impartim intre toti (minus "ei").
In mod normal (cu toata "noua lor legislatie") politistul nu avea cum sa compatibilizeze doua activitati din care una este "zburatul asta afara din propria-ti viata" care, in forma scapata (sau mai bine zis ... scoasa) de sub controlul Societatii, este (de ani de zile) "transportul rutier comercial"

Or sa incerce, de sus ( din liniile 2 - 3 ale "piramidei sociale") in jos, sa musamalizeze.
Ca la papusile Matrioska, celei mai mari ii este foarte usor sa-si bage sub poale, sa le faca disparute, pe cele mai mici decat ea. Si, vor reusi.
Dar, accidentul asta este o ocazie de a se transforma intr-un epicentru al unui cutremur care sa mai reazeze, care sa mai niveleze (cat de cat) ... teribilele diferente dintre varful Everest si groapa Marianelor din "transportul rutier comercial".  
  

Acest articol  este un ciot.  Ma poti ajuta (intrebandu-ma) (stimate lector) pentru completarea lui (ca la un simultan de sah, nu poti da "raspunsuri" mai inainte de a ti se formula "intrebari". Faci "o mutare" iar daca ti se raspunde continui cu mutarea "a doua" si ... asa mai departe)




 
 

Angajatorul manipuleaza (de fapt) tahograful

Am sa schimb din nou numele blogului meu gandind sa-l fac mai vizibil.
Varianta (pe care o administrez) in spaniola se numeste "Tacografo & tacografero" asa ca in romaneste va suna ... "Tahograful & tahograferul". Se face o confuzie voita in acest domeniu al "soferului profesionist", o confuzie care serveste oricui altcuiva in afara soferului profesionist insasi.
Cei care au "prins" vremurile "comuniste" in spatiul romanesc, poate isi pot da seama mai usor ca atunci (desi nu sunt dintre cei ce regreta comunismul) prezenta doar a unei categorii (nici vorba nu era de categoria "autonomi") nu producea atata confuzie cata produce azi prezenta a doua categorii : a) autonomi; b) salariati.
Povestea e lunga si nu am timp ca s-o dezbat acum. Cautarile pe internet pe acest blog: "Angajatorul manipuleaza (de fapt) tahograful" sunt foarte ... sarace. Sa vad daca cu ajutorul "noii fețe" voi reusi sa intalnesc mai multi colegi de profesie cu care sa se intample sa am o viziune (nu mai zic ...comuna ci macar),.... apropiata. Mai stii? Cine nu incearca ...., nu are de unde sa stie.

Tahografer? Dupa cum nici macar "google"-ul nu-l recunoaste (conceptul) este clar ca este un cuvant, daca nu ... nou, cel putin ... nefolosit.
Cu acest cuvant vreau sa ma refer la acei "muncitori", autonomi sau angajati care sunt inrolati in aceasta armata guvernata de "legislatia tahografului". Eu (fiind in Spania de multi ani), pot utiliza (pentru a ma informa si pentru a incerca sa comunic) si limba spaniola in afara de cea materna (in cazul meu, romana).
Nu pot spune que sunt vreun expert in folosirea vreunei limbi dar pot spune ca sursele de informare in spaniola imi apar (mie) mult mai complete si mai complexe decat ce pot gasi in romaneste.
Am o experienta (zic eu) destul de amara, intinsa pe 4 ani, in "tahografismul" spaniol, o experienta nu doar traita ci si inregistrata intr-o proportie care, ma indoiesc sa o mai aiba inregistrata cineva, si pe care vreau sa o fac cunoscuta tocmai spre a incerca sa reduc suferinta in sector.
"Lumea tahografera" este o reproducere la o alta "scara" a "Lumii, in general" si are propria ei stratificare sociala. De la cel mai ... "proletar" pana la cel mai ..."imparat".
Eu caut sa ma adresez celor mai "proletari" din acest domeniu. Sunt 27 tarile semnatare ale acordurilor in care intra ceea ce eu numesc "legislatia tahografului". Desi aplicarea acestei legislatii difera nu doar de la o tara la alta, de la o regiune la alta, de la o entitate economica la alta ci si de la un individ la altul, principiile sunt ... comune (sau ...aceleasi).
Daca continuam sa ne ocupam de amanunte (ca pana azi) si nu de "numaratorii" care ne sunt ... "comuni", vom continua sa "calcam apa" in loc sa inotam, iar "calcand apa" te sustii, dar nu te apropii de mal.
Pentru a ajunge ca in lumea asta tahografera sa se vorbeasca un limbaj (nu atat "literar" cat mai ales "matematic") comun, e nevoie sa ne hranim cu un acelasi gen de informatie.
Un alt blog pe care-l admistrez se numeste "ego-obiectivism". Cine vrea, poate astfel sa se apropie mai mult, spre a vedea mai repede (si mai in detaliu) daca mai are rost (sau nu) sa-si mai piarda timpul pe aici.
Eu am sa incerc sa explic traseul pe care l-am parcurs eu, iar cel ce manifesta interes sa urmeze cam aceeasi ruta, imi dau toata silinta sa ii vand pontul (cum se zice), incercand sa-l ghidez (ca prin mobil) sa nu mai dea in acelasi gropi ca cele in care am dat eu, sa nu mai greseasca directia, in intersectii unde eu am pierdut (pierzand timp) la randul meu, drumul .
Gata pt azi. Imediat ce pot, ... voi continua.

Tahograful. Povestea mea, povestea voastra

O poveste complicata, pe care (probabil) putini vor avea rabdarea sa o citeasca.
O face si mai complicata faptul ca "povestea" se petrece in spatiul a doua limbi pe cat de asemanatoare pe atat de dinstincte (romana si spaniola).
O poveste cu tahograf povestita de un sofer care (daca luam ca punct de referinta aparitia Directivei 2002/15 CE) a cunoscut (22 de ani) atat ambientul profesional de dinainte de tahograf , cat si ambientul profesional de dupa implementarea tahografului.
Era intr-adevar nevoie de aparitia unui "contor pentru pontaj" si in domeniul acesta (al transporturilor rutiere) in care caracteristica principala este "starea de flotare" combinata cu cea de teleportare.
Nu stiu cum o fi prin alte parti dar in (relativ) noul spatiu delimitat precum "Comunitatea Europeana" proiectul acesta a fost in asa hal rastalmacit incat a fost batut cu propriile sale cuvinte.
Cum a fost posibil sa se ajunga la o deformare de asa anvergura?
Pai, fiinta umana s-a pierdut in tehnologie, fiind depasit de aceasta in ciuda iluziei de care sta omul rezemat, ca el o stapaneste.
Ceea ce avem (rezultat) la nivelul zilei de azi este un "paradox complex" format dintr-un set intreg de paradoxuri. Se pot incepe descalcirea itelor din multe locuri dar, ca intotdeauna cand incepi sa descalcesti pana la urma te hotarasti la un loc de unde sa incepi.
Hai sa incepem de la aceea ca in 2002 Comunitatea Europeana a ajuns (dupa pregatirea unei intregi "infrastructuri de legi") sa lanseze ca "bun de tipar" Directiva 2002/15 CE, directiva care, paradoxal, desi este un "regulament intern" este socotit de o proportie covarsitoare de oameni drept o reglementatie publica (acest lucru fiind posibil datorita faptului ca legatura intre diferitele "sectii" ale acestei (celei mai) mari "unitate industriala" (denumita "transport rutier") se face prin "spatiu public".
Daca la momentul in care facem referire la o "unitate industriala" luam ca analogie un "aeroport", si hai sa alegem ca exemplu Aeroportul International din Dallas  (fiind unul caruia i-am gasit datele) intelegem mai usor ca daca vorbim despre transportul rutier din cadrul unui asa delimitat spatiu nu ni se pare nimic nelalocul lui sa-si supuna activitatea unei normative interne (de interior) si nu unei "normative interne de exterior".
In acest caz, desi activitatea desfasurata este aceeasi (conducere vehicule) aceasta activitate nu se include (si nu este inclusa) in "jurisdictia" Codului Muncii + Normativa tahografului ci doar a Codului Muncii.
Avem deci (in cazul activitatii dintr-un aeroport, sau a oricarui santier), un exemplu de "empresa de transport" care nu este "empresa de transport in sensul dat de Normativa tahografului".
Normativa tahografului intervine acolo unde .... 

Abuz al angajatorului prin intermediul tahografului

Dreptul juridic
În societatea omenească acțiunile omului sunt determinate de trebuințele sale. Aceste acțiuni, individuale sau și comune ale unor indivizi din societate, trebuie însă limitate pentru că, în mod inerent, interesele personale ale unuia vin deseori în conflict cu cele ale altuia, ceea ce ar putea dăuna însăși existenței societății. Diversitatea și complexitatea relațiilor sociale fac necesară organizarea și reglementarea raporturilor dintre oameni sau grupuri de oameni, pentru a face posibilă conviețuirea în cadrul societății.
Dreptul unui om poate fi îngrădit și prin abuz, exercitat de o altă persoană sau grupă de persoane.
Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate.
Din punctul de vedere al științei Dreptului, prin această noțiune se înțelege atât dreptul pozitiv (ca parte a dreptului obiectiv), cât și dreptul subiectiv.
Prin extensie, prin Drept se înțelege și știința - obiect de învățământ superior - care studiază aceste reguli sub toate aspectele

Abuz: Încălcare a legalității, faptă ilegală, delict săvârșit de cineva prin depășirea atribuțiilor sale, înșelăciune care constă din însușirea ilegală, înstrăinarea sau refuzul de restituire a unui obiect încredințat spre păstrare sau spre utilizare. Delict care constă în exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului său social-economic. Întrebuințare fără măsură a unui lucru; exces.

Drept civil- reglementează raporturile patrimoniale si nepatrimoniale în care părțile figurează ca subiecte egale în drepturi, unele raporturi personale legate de individualitatea persoanei, precum și condiția juridică a persoanelor fizice și a altor subiecte colective, în calitatea lor de participante la raporturile juridice civile.

Dreptul muncii- cuprinde normele juridice aplicabile relațiilor individuale și colective care se nasc între patroni (persoane fizice sau persoane juridice) și salariații care prestează muncă sub autoritatea lor. Izvorul acestor relații îl constituie contractul individual de muncă.

Dreptul comunitar reprezintă setul de norme adoptate de Comunitatea Europeană. Dreptul comunitar constă în principal din tratate și din instrumentele adoptate de către instituții în conformitate cu tratatele, precum regulamente și directive. Jurisprudența Curții de Justiție reprezintă, de asemenea, unul din izvoarele dreptului comunitar. Dreptul comunitar se deosebește de dreptul internațional public prin câteva aspecte.
Începând cu 1999 Tratatul de la Amsterdam din 1996 a permis stabilirea unei legături între cooperarea juridică în probleme civile și dreptul la liberă circulație al oamenilor. Posibilitatea de a se baza pe o Legislație comunitară nu este o problemă nesemnificativă pentru cetățeanul european, care poate astfel invoca o Reglementare comunitară în sprijinul acțiunilor sale în instanță.
Recunoașterea reciprocă a deciziilor judecătorești este temelia întregului sistem. Consiliul și Comisia Europeană au adoptat un program de recunoaștere reciprocă menit să stabilească măsurile principale ce trebuiesc luate în această privință.

Va urma

Manipularea manipularii tahografului

Chiar daca aparentele inseala (al naibii inseala, de 11 ani),  angajatorul este cel care manipuleaza in fond tahograful in timp ce angajatul este cel care manipuleaza, in forma.
In timp ce din manipularea tahografului angajatul are doar de pierdut, angajatorul are doar de castigat. Cu toate astea Societatea (95 % ignoranta in ce priveste "normativa domeniului contorizat de tahograf) se lasa fraierita nu de ieri de azi si nu localizat la nationalitati distincte ci pe intreaga Comunitate Europeana (condimentata este adevarat cu "condimente nationale" la nivelul fiecareia din cele 27 de state auto-adezionate la UE.
Problema este de o complexitate fara seaman si, din cate m-am documentat eu, se pare ca nici macar condamnarile la galera nu se "ridica" la nivelul la care s-a "ridicat" cacealmaua aceasta.
Eu nu invinuiesc angajatorul, in virtutea faptului ca eu (ghidandu-ma in viata dupa principiile jocului de sah) nu condamn niciodata pe cel care inseala ci pe acela care nu se pregateste atat de bine spre a nu putea fi inselat.
In ecuatia de fata angajatorul inseala Societatea iar Societatea este condamnabila pentru ca se lasa dusa cu presul. Gravitatea vine insa din aceea ca angajatul nu este inselat ci ... violat in cele mai elementare drepturi ale fiintei umane si, desi angajatorul este cel ce este faptuitorul direct vina cea mai mare apartine tot Societatii.
In transportul rutier materia prima care se prelucreaza este ... Timpul. Din aceasta materie prima nu se obtin piese palpabile (ca ale strungarului, tesatorului, etc) ci se obtin "bani", bani care dispar imediat din raza de vedere a muritorului obisnuit.

Desi "timpul inseamna bani" (adica, are maxima valoare) pentru orisicine, este cea mai scumpa dintre proprietatile private,, Societatea, in iresponsabila ei ignoranta, da suport angajatorului sa-si bata joc nu doar de angajat, ca angajat, pe partea de timp cedata de angajat, angajatorului, in baza unui contract ci de persoana ca persoana, afara din timpul contractat sub auspiciul Dreptului juridic